Ce trebuie să faceți dacă dependentul refuză să contacteze

Introducere

Refuzul dependentului de a recunoaște problema face parte din modelul jocului. Până când el este gata să se sune, puteți acționa în numele său și de a crea bariere externe pentru a preveni pierderi suplimentare. Mai jos este un plan pas cu pas, fără fraze goale.

1. Tactici de vorbire

1. Alegerea momentului: nu în mijlocul unei certuri și nu imediat după o pierdere majoră - calm, fără reproșuri.

2. I-mesaje: „Sunt îngrijorat de situația noastră financiară”, în loc de „Ai pierdut din nou”.

3. Ascultați fără judecată: Lăsați să vorbiți, recunoscând sentimentele, dar nu și acțiunile.

4. Oferind o alternativă: „Să sunăm la linia telefonică împreună, doar să clarificăm informațiile”.

2. Protejați-vă propriile resurse

1. Finanțe separate: transferați bugetul familiei pe un card separat, închideți împrumuturile comune.

2. Blocul MCC: Cereți băncii să blocheze categoriile de jocuri de noroc (7932, 7995).

3. Filtre tehnice: instalați Gamban sau BetBlocker pe toate dispozitivele dependente (numai dvs. dați parola).

3. Apelarea liniei telefonice în numele dvs

1. Gamblers Ajutor: sunați la 1800 858 858, spuneți că sunteți un părinte/partener, descrieți comportamentul dependentului.

2. Linia de salvare: Dacă aveți o criză emoțională severă, sunați la 13 11 14 - primiți sfaturi privind sprijinul și stabilizarea.

3. Ce să solicitați: un algoritm pentru motivarea unui dependent, o listă de resurse și scripturi pentru conversație, recomandări pentru instrumente RG.

4. Autoexcluderea și limitele non-jucător

1. Auto-excludere prin BetStop: completați aplicația pe site-ul BetStop (consultantul hotline va explica procedura).

2. Autoexcluderea locală: mergeți la contul personal al cazinoului sub contul dependentului (dacă datele sunt cunoscute) și eliberați o interdicție timp de 3-12 luni.

3. Setarea limitelor: prin accesul dvs. la contul său personal, setați o limită de depozit zero și o limită de pierdere.

5. Asistență socială și supraveghere

1. Supraveghetor apropiat: Atribuiți un prieten sau o rudă care va verifica modificările setărilor.

2. Grupuri de sprijin familial: Gam-Anon (părinți și parteneri) - întâlniri săptămânale anonime.

3. Jurnal de observație: înregistrați schimbări de comportament și reacția dependentului la restricții.

6. Plan pe termen lung

1. Follow-up cu linia telefonică de urgență: Sunați din nou în 3-7 zile pentru ajustări de strategie.

2. Căutarea terapiei profesionale: la primul semn de pregătire, faceți o întâlnire cu un psiholog.

3. Auto-sprijin: Nu uitați de propria odihnă și consiliere burnout (Lifeline, psiholog de familie).

Concluzie

Când dependentul refuză să se sune, acționați: vorbiți într-o cheie moale, protejați resursele partajate, contactați liniile telefonice în numele dvs. și aplicați programe de auto-excludere. Limitele clare și sprijinul „controlerului” vor ajuta la menținerea situației până în momentul în care el însuși vrea să obțină ajutor.